O lampă din beton este un corp de iluminat la care abajurul, baza sau întreaga carcasă sunt turnate din beton. În casă, asta înseamnă o suprafață mată, ușor aspră, pe care nicio vopsea nu o imită convingător, și, când abajurul este din beton, o lumină care iese doar prin deschiderea lui – deci cade exact unde o îndrepți, nu se împrăștie în toată camera.
Majoritatea lămpilor din beton sunt turnate manual în matrițe, așa că nu există două piese identice. Porii mărunți lăsați de bulele de aer, diferențele fine de nuanță și urmele matriței țin de material și nu sunt defecte de fabricație. În descrieri vei întâlni și denumirea „din ciment”: de cele mai multe ori e vorba de același amestec fin, turnat în pereți subțiri.
Betonul este opac. O lustră din beton pe cablu desenează un cerc clar de lumină pe masă, iar tavanul rămâne în penumbră. Efectul e cald și intim, dar rareori ajunge ca singură sursă de lumină într-un living mare, așa că merită să adaugi și o plafonieră, aplice sau o lampă de podea.
Multe abajururi sunt vopsite pe interior în alb, argintiu, cupru sau auriu. Stratul acesta reflectă mai multă lumină și îi încălzește tonul, ceea ce contează mult lângă griul rece. Pentru living și dormitor potrivit este becul alb cald de 2700 K, iar pentru bucătărie sau birou 3000–4000 K. Becurile cu filament vizibil întăresc aerul industrial, cele mate sau opale nu orbesc. Unele lustre au LED integrat: nu mai schimbi becul, dar nici nu poți alege altă temperatură de culoare decât cea din fișa tehnică. Dacă vrei să reglezi intensitatea, ai nevoie de bec sau modul LED dimabil și de un variator compatibil.
Lângă lămpile din beton adevărat vei găsi multe corpuri „gri beton”: metal, rășină sau ipsos vopsite în gri. Sunt mai ușoare, dar nu au porii reali și senzația rece la atingere. Betonul adevărat cântărește mai mult, deși amestecurile fine, adesea armate cu fibre, permit pereți subțiri, așa că o lustră suspendată de mărime medie poate rămâne la câteva kilograme.
Verifică în fișa produsului ce parte e din beton. De multe ori e doar abajurul, piciorul unei veioze sau rozeta de tavan, restul fiind metal, sticlă sau lemn, cu cablu îmbrăcat în textil.
| Tip | Unde se potrivește | Dimensiuni și dulie | La ce să fii atent |
|---|---|---|---|
| Lustră pe cablu | deasupra mesei sau a insulei din bucătărie | abajur Ø 15–40 cm, cablu 1–2 m, E27 sau GU10 | marginea de jos la circa 60–75 cm deasupra mesei |
| Lustră cu mai multe abajururi | masă lungă, insulă, living | 2–5 abajururi pe o rozetă sau o bară | greutatea se adună; prinderea trebuie să o ducă |
| Plafonieră | camere mici, tavan jos | Ø 30–50 cm, înălțime 7–10 cm | vezi dacă luminează doar în jos sau și lateral |
| Aplică | hol, scară, lângă pat | înălțime 15–30 cm, des lumină sus-jos | montată de obicei la 160–180 cm de pardoseală |
| Spot | blat de bucătărie, rafturi, tablouri | GU10, unghi 24–36° | unghi îngust pentru accent, larg pentru lumină de lucru |
| Veioză | noptieră, birou, comodă | înălțime 30–50 cm, E27 sau E14 | baza grea e stabilă; pune pâslă dedesubt |
| Lampă de podea | colț de lectură, living | înălțime 140–200 cm, E27 | diametrul și greutatea bazei decid stabilitatea |
Ca stil, betonul e acasă în amenajările industriale, loft și brutaliste, lângă oțel negru, dar se potrivește la fel de bine cu lemn deschis și in într-un living scandinav sau minimalist. Alama, cuprul și sticla fumurie îl fac mai cald și mai elegant.
În apartamentele de bloc tavanul este de obicei o placă de beton armat. Găurești cu o bormașină cu percuție sau cu un rotopercutor și montezi un diblu de expansiune cu cârlig sau placă de prindere, iar rozeta acoperă doza cu conductori. Înainte de găurire verifică pe unde trec cablurile prin tavan. Într-un tavan fals din gips-carton folosește dibluri pentru gips-carton și prinde lustrele mai grele de profilele metalice sau de placa de deasupra. Legătura la 230 V las-o pe seama unui electrician autorizat.
Da, dacă îi dai lumină caldă, în jur de 2700 K, și un bec mat sau opal care nu orbește când stai întins. O lustră suspendată deasupra patului trebuie atârnată suficient de sus încât să nu te lovești de ea când te ridici. Pe noptieră, o veioză cu bază de beton e grea și nu se răstoarnă ușor.
De obicei marginea de jos a abajurului ajunge la 60–75 cm deasupra blatului. Cablul se poate scurta de regulă la rozetă. Pentru o insulă lungă se folosesc două sau trei abajururi mici în linie în loc de unul mare.
Doar dacă are grad de protecție potrivit, de obicei de la IP44 în sus. Majoritatea lămpilor din beton de interior sunt IP20 și sunt gândite pentru încăperi uscate.
Merge, cu condiția să ai cablu destul de lung și o prindere sigură, pentru că o lustră grea atârnă deasupra unui spațiu de trecere. Unde golul e mic, aplicele din beton pe perete sunt adesea soluția mai practică.
Sub un tavan de bloc de circa 2,5–2,6 m, în camerele mici sau pe hol, o plafonieră nu îți ia din înălțime. Lustra pe cablu e potrivită deasupra mesei, unde nu trece nimeni pe sub ea, și acolo unde vrei un cerc concentrat de lumină.
Nu, dacă nu e făcută pentru exterior. Betonului nu îi strică ploaia, dar dulia și cablul unei lămpi IP20 nu sunt protejate de apă. Pentru terasă și grădină caută corpuri marcate pentru exterior, cu IP44 sau mai mult.
Un abajur mic pentru bec GU10 are de regulă sub un kilogram, iar cupolele mari, lustrele cu mai multe abajururi și lămpile de podea pot ajunge la câteva kilograme. Greutatea exactă e trecută în datele tehnice și după ea alegi prinderea.
Betonul arată foarte bine alături de lemn – vezi și lămpile din lemn. Despre celelalte tipuri de corpuri de iluminat pentru casă, de la lustre la lămpi de podea: iluminat interior.
