Un abajur pentru lampadar bine ales stă fix pe dulie, are un diametru pe măsura piciorului și ascunde becul, fie că te uiți de pe canapea, fie că treci prin cameră în picioare. Spre deosebire de o veioză, lampadarul luminează adesea toată sufrageria seara, așa că abajurul stabilește atmosfera întregii încăperi, nu doar a colțului de citit.
Mulți ajung să caute un abajur nou pentru că piciorul vechiului lampadar e încă frumos, dar materialul s-a îngălbenit sau s-a rupt. Înlocuirea abajurului e cea mai simplă cale de a-i reda viața, cu condiția să nimerești dimensiunea, prinderea și materialul.
Mai întâi, mărimea. Un abajur de veioză are de obicei 20–35 cm diametru. La lampadar, valorile uzuale sunt 40–55 cm, iar abajururile mari pentru living trec de 60 cm. Un lampadar are în general 150–180 cm înălțime, deci abajurul se vede din lateral când stai în picioare, uneori chiar prin deschiderea de sus, și de dedesubt când stai pe fotoliu. De aceea abajururile de lampadar sunt mai adânci și mai late. Contează mult și cât de jos coboară în jurul duliei.
Valorile de mai jos sunt reguli practice, nu norme. Te ajută să eviți două greșeli frecvente: un abajur mic pe un picior masiv, care arată ca o căciuliță, și un cilindru uriaș pe un trepied subțire, care face lampa instabilă.
| Dimensiune | Uzual la lampadar | Regulă practică |
|---|---|---|
| Diametrul de jos | 40–55 cm, abajururile mari 60 cm și peste | partea cea mai lată cam de două ori lățimea bazei |
| Diametrul de sus | la cilindru egal cu cel de jos, la con de regulă 25–35 cm | o deschidere mai largă sus trimite mai multă lumină spre tavan |
| Înălțimea abajurului | 25–40 cm | marginea de jos acoperă dulia și becul |
| Marginea de jos față de podea | cam 100–120 cm lângă fotoliul de citit | aproximativ la nivelul ochilor când stai jos |
| Prinderea | inel pe filet E27 (orificiu de circa 40 mm) sau E14 (circa 29 mm) | verifică dulia, nu doar becul |
La abajururile conice, unii vânzători dau înălțimea pe verticală, alții pe latura înclinată. Când compari cu abajurul vechi, măsoară la fel.
Majoritatea lampadarelor au dulie E27: crucea metalică din interiorul abajurului are un inel care se așază pe dulie și se strânge cu inelul filetat. Lămpile mai mici au dulie E14, iar acolo ajută o reducție, dacă abajurul permite. Mai rar, abajurul se prinde sus, pe un „păianjen” cu piuliță. Clemele care se prind direct pe bec sunt potrivite mai degrabă pentru abajururi mici.
Uită-te și la poziția inelului în abajur. Dacă e jos, abajurul stă sus deasupra duliei și becul se vede. Dacă e mai sus, abajurul coboară și ascunde mai bine becul. La un lampadar vechi verifică și starea duliei și a cablului. Orice intervenție pe instalația de 230 V las-o în seama unui electrician autorizat.
Inul, bumbacul și textilele deschise la culoare lasă să treacă multă lumină: lampadarul devine o sursă caldă de lumină generală. Hârtia de orez dă o lumină difuză și moale, e foarte ușoară și merge și la dimensiuni mari, dar se deteriorează mai ușor și nu suportă umezeala. Textilele închise, catifeaua și metalul trimit lumina în sus și în jos: bune pentru citit, dar restul camerei rămâne în penumbră. Sticla dă o lumină mai clară și se curăță ușor, însă e grea și cere un picior stabil. O căptușeală albă sau aurie în interior reflectă lumina și scoate mai mult din același bec.
Pentru citit, pune lampadarul puțin în spatele umărului. Într-un colț, un abajur mare luminează doi pereți deodată și face camera să pară mai mare. Ține cilindrii mari departe de draperii și de culoarele înguste, iar dacă ai copii sau animale, nu pune un abajur greu pe un trepied ușor.
În abajururile din textil și hârtie folosește becuri LED, care se încălzesc mult mai puțin decât cele clasice, și respectă puterea maximă indicată de producătorul abajurului. Pentru un living, un bec E27 de aproximativ 800–1500 lm în alb cald (2700–3000 K) e de obicei suficient. Dacă din picioare vezi becul prin deschiderea de sus, alege unul mat. Praful de pe textil se ia cu o rolă pentru haine sau cu peria aspiratorului la putere mică. Petele se șterg doar cu o cârpă ușor umedă, ca să nu se înmoaie adezivul. Hârtia se curăță doar uscat. Întoarce cusătura spre perete.
Da. Hârtia, inclusiv cea de orez, e ușoară și dă o lumină difuză plăcută. Folosește doar becuri LED și ferește abajurul de umezeală și de lovituri.
Mărimea și proporțiile. Abajurul de veioză e mic, în jur de 20–35 cm. Pe un lampadar înalt arată ca o căciuliță și nu acoperă becul privit de jos.
Uneori, dacă prinderea e aceeași. Abajurul de lustră e gândit să fie privit de jos, deci verifică dacă ascunde becul și din lateral și dacă greutatea nu dezechilibrează lampadarul.
Pe un picior subțire, 40–45 cm. Pe o bază masivă, 50–60 cm. Măsoară diametrele și înălțimea abajurului vechi și rămâi la câțiva centimetri de ele.
Nu. Sistemul de prindere și filetul trebuie să corespundă, iar abajurul nu are voie să atingă becul.
Cilindrul, adică abajurul tambur, cu aceeași lățime sus și jos, împarte lumina uniform și merge cu bazele moderne. Conul și clopotul se potrivesc interioarelor clasice.
Despre abajururi pentru pendule și veioze în general poți citi în categoria abajururi. Dacă te atrage lumina difuză a hârtiei, continuă cu abajururile din hârtie.
