Cristalul montat pe o plafonieră trebuie să se descurce fără lucrul pe care se bazează orice candelabru: fără cădere. Fără brațe lungi, fără cascadă, fără nimic care se mișcă. Cristalul este strâns într-o bandă îngustă sau într-o farfurie plată, la câțiva centimetri de tencuială, iar scânteierea trebuie construită, nu atârnată. Făcut bine, este singura cale de a aduce această imagine într-o cameră cu tavanul la 2,50 m.
Scânteierea vine dintr-o sursă mică și puternică, refractată prin fațete tăiate. La un candelabru, distanța și mișcarea fac restul; la o plafonieră nu există nici una, nici alta. Deci două lucruri trebuie să fie corecte. Sursa trebuie să fie punctiformă — un bec G9 sau tip lumânare, nu un modul LED opal plat în spatele cristalului, care dă lumină uniformă și niciun reflex. Iar cristalul trebuie tăiat cu adevărat, cu fațete în unghiuri diferite, ca la traversarea camerei să se aprindă alte pietre. Acrilicul presat în aceeași formă sclipește slab și atât.
Aproape tot ce există în această înălțime de montaj este o variantă a trei idei. Tamburul are un inel metalic pe a cărui față exterioară atârnă șiraguri verticale de cristal — înălțime mică, dar suprafață verticală prin care trece lumina. Farfuria așază pietrele orizontal, în cercuri concentrice, pe un platou puțin adânc: privită de dedesubt este o suprafață luminoasă continuă, privită din lateral este un câmp de reflexe. Modelul în trepte suprapune două-trei straturi scurte pe 15-25 cm și devine semi-încastrat, nu plat — arată mai bogat, dar cere înălțime.
Toată greutatea stă pe placa de montaj, iar cristalul este greu: 4-7 kg la un diametru de 40 cm este obișnuit. În beton sau lemn nu contează. Într-un tavan din gips-carton contează foarte mult — acolo corpul se prinde de o traversă sau de un profil, nu de placă. Verificați și diametrul plăcii față de doza existentă: o placă mică peste o doză veche și largă lasă la vedere un inel de tencuială nezugrăvită.
La această formă, becurile G9 stau apropiate într-o carcasă plată și aproape închisă. Rezultă două lucruri. Folosiți doar becuri LED declarate pentru corpuri închise, iar la calculul luminii scădeți din start: cristalul absoarbe și împrăștie aproximativ o treime. Trei becuri G9 de câte 400 lm nu ajung în cameră ca 1.200 lm. Ca sursă unică de lumină, plafoniera trebuie aleasă mai mare decât pare necesar. Lumina de 2.700 K face culorile refractate să semene cu flacăra unei lumânări; la 4.000 K același cristal arată a vitrină.
Aproape întotdeauna din cauza becului. În spatele cristalului tăiat trebuie o sursă clară și punctiformă, nu un bec mat sau opal.
Sticla optică K9 este uniformă, limpede și mai ieftină; cristalul cu plumb refractă puțin mai cald. Calitatea tăieturii contează mai mult decât materialul.
Tamburul și farfuria, da. Modelele în trepte de peste 20 cm apasă vizual dacă se circulă pe sub ele.
Scoateți siguranța, lăsați corpul să se răcească, fotografiați aranjamentul, desprindeți coșul de cristal ca ansamblu, spălați-l în apă caldă cu puțin detergent și ștergeți fiecare piesă. Petele de apă împrăștie lumina la fel ca praful.
Dacă preferați aceeași formă plată, dar mai discretă, vedeți plafonierele pentru living.
